Grăbiţi-vă, din 1 martie abonamentul Adierea se scumpeşte!

Mai aveţi doar câteva zile în care vă puteţi face un abonament pe durata unui an la preţul de doar 20 de lei!!!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Începând cu 1 martie preţul abonamentului se va majora la 26 de lei.

Doreşti să primeşti revista Adierea prin poştă?

Abonează-te la publicaţia noastră pe durata unui an(5 nr.) cu doar 19,9 lei(taxe poştale incluse).

Cum?

Metoda 1- donaţie în contul revistei şi revistele livrate la domiciuliu

1) Depune suma de 19,9 lei sub formă de donaţie în contul: RO30BTRL00501201P56209XX pe numele Indrie Cristina la orice sediu al băncii Transilvania(nu este necesar să aveţi cont, doar depuneţi banii sub formă de donaţie).

2) Anunţă-ne prin e-mail pe adresa: adierea_tatalui@yahoo.com că aţi depus banii şi că doriţi să primiţi revista pe perioada unui an. Specificaţi în acel e-mail adresa şi numele dumneavoastră.

Metoda 2- colet(care trebuie ridicat la poştă) cu plata prin rambus

1) Ne anunţaţi prin e-mail la adresa: adierea_tatalui@yahoo.com că doriţi să vă abonaţi specificând adresa şi numele dvs.

2) Plătiţi fiecare nr. la poştă, la ridicarea lui.

Puteţi comanda nr. 18, tema: “Cel mai bun” folosind una din metodele de mai sus.

Preţ: o revistă 5 lei(cu taxe poştale incluse)

la comandarea a minim 10 reviste aveţi reducere 10%

iar la comandarea a peste 20 de reviste aveţi reducere 20%

Blogul revistei Adierea

Nu eşti conştient de cât poţi face!

Am găsit un video fain, încercaţi sa aveţi răbdare să îl vizonaţi, merită!

Ultimul cântec al inimi pentru tine

Blestemate-s zile de mai, cu soare timd şi promisiuni şoptite printre vânt. Primăvara poartă coşul de amintiri: de zâmbete şi copii îndrăgostiţi, de zile fără cuvinte cu plimbări în parc, de lacrimi de certuri şi îmbrăţişări. E-un coş de tulpini de trandafiri, nu îi bai au mai înţepat-o mulţi ghimpi, şi multe despărţiri…

Ai venit într-o primăvară tărzie şi te-am urmat trei veri pe urme de iubire, trei toamne călcănd natura  în agonie, ca mai apoi să văd trei ierne moarte, îngropate, a treia primăvară ai plecat. M-ai lăsat goală. Dar tot te-am iubit. Dar nu credeam…

Nu credeam că ai să fi doar un trecător. Ai plecat şi nu ai lăsat la cavoul inimii mele nici o floare de regret. M-ai lăsat să plâng şi-am plâns şi cu dispreţ ai privit durerea mea.

Mi-ai sfâşiat sufletul în mine, şi mi-ai rupt o parte din inima mea, în timp vor rămâne doar cicatrici dar privirea ta de gheaţă va rămâne străpunsă în inima mea. Privirea ta lipsită de iubire, striga: nu mai există “noi”…

Te-ai îndepărtat ţinând consistenţa sufletului meu în mâini şi ai început să fi ca “ei”…

Nu am crezut nicicând că vei pleca. Încă eram prea inocentă, credeam în dragoste pentru totdeauna…

Mai şti tu oare serile ce se lăsau peste noi?

În parcul de lângă Criş unde puteam fi copii sau pur si simplu “noi”?

Mai şti rezonanţa cuvintelor în timpul ce îl credeam nemuritor?

Îţi mai aduci aminte cu câte emoţi în piept

Ne întălneam în faţa şcoli din cartier?

Şi planurile şi rochia, culorile şi micul apartament?

Îţi mai aduci aminte de visul nostru?

________________________________________________

Cine va mai face puzelul cu noi?

Şi cine nu va avea milă de  ursul de pluş?

Cine va mai mânca peste ani soia cu iubire?

Şi cine  va arunca  trandafirul uscat de pe birou?

Dar mai ales cine mă va convinge că dragostea nu e o glumă,

dureroasă şi dură…

@Indrie Cristina-Mirela

În încheiere o cântare care ţi-o plăcea ţie…

Ceva a murit în mine…

Nu mai cred în iubire.

Dacă aş fi…

o floare, aş fi:

liliac- o floare simplă cu miros puternic

un anotimp:

toamna- melancolică, gânditoare

un instrument:

pian- solem

o culoare:

roşu pasional

un animal:

mai degrabă o pasăre dependentă de libertate

un obiect vestimentar:

rochie(deşi poate totuş palton pe care îl foloseşti când ţi-e frig şi apoi îl uiţi)

un obiect:

stilou fără cerneală

un fel de mâncare:

fasole uscată- greu de digerat pentru mulţi

un fenomen al naturii:

ploaie de primăvară- tumultoasă şi scurtă, urmată de soare

un fruct:

zmeură- sensibilă

o parte a corpului:

inimă sau partea creierului responsabilă cu sentimentele, emoţiile

Tu ce  ai fi?

Lucrările lui Dumnezeu

Cheamă-Mă, şi-ţi voi răspunde; şi îţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti.

Ieremia 33:3