De ce?

Dacă te vei oprii să te gândeşti vei fii văzut ca şi cum ai avea o problemă. Eu cred că cei care nu se opresc şi nu îşi dau timp de gândire au o problemă pentru se avântă înainte conduşi de agitaţia generală. Marea majoritate dintre ei nu au convingeri ci le-au preluat aproape orbeşte cele dictate de alţii care şi ei le-au preluat de la cei de dinaintea lor. Ei cred că ştiu, dar când se va face linişte în jurul lor şi agitaţia se va sfârşi îşi vor pune întrebarea: “de ce?”.

“De ce?” trebuie să te întrebi înainte de a porni la drum, nu după ani de călătorie.

E dreptul tău să îţi pui întrebări, oricare ar fi ele, oricât de tabu ar fi. E singurul mod de a evolua.

Stagiile amânării

Asta se întâmplă în sesiune:)

Rugină

ocol de lume prin patru anotimpuri,
în viaţa aceasta sau ceea ce ne aşteaptă,
ocol prin galaxiile mintii în timpul ce curge neoprit,
ocol din inimă în inimă până la omega
dragoste nu e pentru cel ruginit.

Ne naştem goi dar poleiţi cu viaţă
iar numărând din zece în zece
cel Atotputernic te face ruginit.
nu-i cale de a ridica blestemul,
eşti pur şi simplu de neiubit.

@Indrie Cristina-Mirela

Zahăr ars

Miroase a zahăr ars în căsuţa de turtă dulce,
Şi păpuşa bomboană şi contele măslină o locuiesc.
Ce lume dulce sărată croşetată din vise!
Ce bine că nu avem timpan ca şi Barbie şi Kent
să auzim durerea şi vânătăile şi copilul adult,
ce bine că retina ni de platic şi că inima lipseşte
în casa de turtă dulce păzită de balaurul cel bun.
Şi plouă cu zahăr pudră şi totu-i paradis dulce!
Dar mâine voi vrea o cafea neagră şi o lămâie
neîndulcită.

Fii tu lămâia mea purificatoare,
Adevărul care trebuie să îl aud.
Răsfaţă mă din când în când cu o limonadă dulce
Pentru că asta înseamnă a iubii un om cu ochi, timpan şi inimă.

@Indrie Cristina-Mirela

Rezultatul educaţiei

Am auzit vorbindu-se despre copii răi, adolescenţi răzvrătiţi, tineri nepăsători şi critici foarte aspre la adresa lor. Ceea ce nu am auzit este vorbindu-se despre părinţi răi, parcă ne frică să şi menţionăm asta.

Ce nu am reuşit noi să înţelegem este că aceşti copii răi sunt în parte destul de mare rezultatul unui părinte rău, nepăsător.

Un copil atunci când vorbeşte urât este pedepsit, în timp ce tatăl lui are un limbaj cu mult mai urât şi este aprobat. Copilul este rău, părintele are griji, probleme…

Ar fi o listă interminabilă  dacă ar fi să înşir  exemple de nedreptate din partea părinţilor cum ar fi diferenţele între fraţi, exemplul greşit, lipsa de aprecierea a aspiraţiilor şi talentelor acestuia, aşteptări  nerealiste, lipsa de afecţiune şi înţelegere, violenţă…

Nici nu realizează cu câtă nedreptate se pot purta faţă de acest copil, reducându-l la nimic pentru că nu se ridică la nivelul dorit sau în direcţia dorită de părinte sau pentru că nu realizează imposibilul. Poate fii altfel decât rezvrătit şi distant acest copil  în anii care vor urma?

Să fie clar, banii şi anii nu pot cumpăra dreptul de te purta urât cu o persoana,  orcine ar fi ea. E doar o iluzie, totul se va întoarce împotriva ta. Dacă nu vrei să faci bine, măcar nu face rău.

Ceea ce devenim e rezultatul educaţiei şi îngrijirii pe care o primim în mare parte. Aşa că dacă eşti părinte gândeşte-te de două ori înainte să acuzi, s-ar putea ca vina să  fie a ta!

Cristina Indrie

Bestia

Cine nu îşi pune întrebări, este o bestie, întrucât grija constituitivă a orcărei vieţi umane este cea a sensului său.

Arthur Schoppenhaver