Nu reuşesc să înţeleg de ce se face atât de mult tam tam în jurul nunţi si cu atât mai mult în jurul logodnei. Si aici ma refer la logodnă ca ceremonie/petrecere.
Şi dacă e să ne gândim ce e logodna?
LOGÓDNĂ, logodne, s. f. Ceremonie prin care un bărbat și o femeie se angajează să se căsătorească; legământ solemn, promisiune de căsătorie între logodnici; credință. ♦ Petrecere organizată cu prilejul acestei ceremonii.
În momentul în care el o cere pe ea şi ea spune da, ei şi-au făcut deja promisiunea de a se căsătorii.
Am impresia că atât de nesiguri suntem pe noi şi pe iubirea noastră că trebuie să îi adunăm pe toţi, să cumpăram o gramadă de flori/aranjament, să pregătim mâncare ca de nuntă. Numai aşa eşti logodit, numai aşa nu dă în spate.
O persoană îmi spunea că un inel îi ţine pe oameni să îşi respecte angajamentele de a se căsătorii, zicea ea oamenii morali.
Eu nu cred că un inel îi ţine, nu îi ţine nici amintirea anilor împreună, copii, averi cu atât mai puţin un inel. Dacă te căsătoreşti din moralitate ori vei fi nefericit/ă ori ţi se va termina moralitatea şi vei divorţa în final.
Chiar nu înţeleg care e treaba cu toate decorurile de nuntă când e vorba doar de logodnă. Acesta e singurul tău scop în viaţa, să te căsătoreşti? Ai ajuns fată bătrână şi nu mai ai răbdare să fii şi tu mireasa o dată?
Mai toate fetele sunt nerăbdătoare să fie mirese. Toate aşteaptă cu sufletul la gură momentul în care vor fi cerute, se roagă la toţi dumnezeii doar poate, poate se va întâmpla. Dar nu se întâmplă. Pentru că vaca dă lapte şi fără să o cumperi, dă absolut tot ce trebuie.
Poate ei deja stau împreună de mult, concubinaj în toată regula. De ce toată agitaţia atunci pentru căsătorie? Tot farmecul l-a furat deja convieţuitrea împreună, aţi consumat tot ce oferă căsătoria, ai acceptat să trăieşti asa. Ce doreşti aşa mult? O petrecere şi o rochie albă? Siguranţa că nu te va părăsii. Stai liniştită că o va face şi aşa daca va vrea.
Şi nunta e o chestie interesantă. Totul trebuie să fie perfect, mulţi bani cheltuiţi, mâncare mult prea multă, o grămadă de invitaţi- marea majoritate nu dau doi bani pe miri, vin din obligatie sau din chef de petrecere. Miri îşi fac lista de invitaţi pentru a scoate cât mai mulţi bani/obligaţii şi uite aşa un eveniment care ar trebui să sărbătorească legământul dintre doi oameni care se iubesc şi care e unul intim se transformă într-un mare circ.
Totul se termină cu mireasa beată pe masă, poze pe facebook şi realizarea că fericirea a ţinut maxim cât luna de miere.
Fiecare îşi alege partea.
Dacă vă iubiţi te va cere în căsătorie fără să aştepţi la nesfârşit, e doar cursul normal al lucrurilor. Şi până se întămplă asta vei fii fericită pentru că scopul tău în viaţă nu e să fii soţia unui bărbat, ai ţeluri mai mari în viaţă, el e doar completarea fericirii tale.
Căsătoria e doar legalizarea deciziilor pe care deja le-aţi luat unul faţă de altul şi o poartă spre o cunoaştere mai profundă, inclusiv intimă.
Petrecerea e frumoasă sau poate nu foarte frumoasă. Dar asta nu contează, pentru că partea bună începe dupa petrecere: viaţa voastră împreună!
Indrie Cristina
Adevărata împlinire în viaţă nu constă în fericire. Ne frământăm pentru atâtea lucruri care în final nu ne aduc decât un pic de satisfacţie amară, s-a terminat munca şi poate a fost încunată cu atingerea scopurilor propuse şi totuşi împlinirea ce o obţinem e atât de mică. Doar atât… şi acum ce? Acum începem alte planuri în lungul şir a vieţii, până ce toate se vor sfârşi- brusc. Atunci realizăm că suntem trecători, şi cât de puţin au valorat planurile noastre.
Alergăm după fericire, alergăm după nimicuri, goană după vânt, îl prindem în palme, libertatea e un cântec plăcut, dar ne scapă printre degete. Printre degete şi prin păr dar nu şi prin piept, acolo avem un gol, e rece pătrunzător şi plin de ecouri.
