mi-am cioplit din suflet să încap
în forma voastră, în forma mea.
mi-am cioplit din carne ca să pot intra,
în buncăr
e plin de pânze şi de praf
e plin de gânduri şi amar
e plin de ochi înlăcrimaţi
e plin de lipsă, e plin de gol.
e sufocant de gol.
________________________
E gol, gol, gol sufletul meu
şi din neantul acesta ţâşneşte sânge
sunt pline zidurile de gol arămiu
le umplu de tăcere roşie aprinsă…
tac! da tac!
nu mă întreba. Nu voi răspunde!
sunt doar eu aici
în buncărul plin de sânge.
________________________
sunt doar eu
şi doar eu am fost vreodată.
tu ai fost doar o iluzie, o umbră pe perete
un gând sângerând din mine.
________________________
eşti o stafie cu ochii rupţi din lume
nu mă mai privii pentru că străpung în mine
şi nu mai suport zgomotul de tablă zgăriată.
________________________
pe tablă mea, scriu doar eu,
tu eşti doar o iluzie, o umbră încetoşată.
@Indrie Cristina- Mirela
Stefan-Florin C. a spus:
Poezia e foarte frumoasa trista dar frumoasa
adierea a spus:
multumesc:)